Cum s-o fi traducand din engleza "Heat Map"? "Harta calorica" - zic unii. Suna usor ciudat - nu o sa-i contrazicem, dar nici nu o sa folosim sintagma in titlul articolului - pastram varianta in engleza (parem mai eruditi daca folosim englezisme).

Pe scurt, ce-si propune articolul de fata? 2 lucruri:
- o analiza din punct de vedere demografic a orasului Cluj-Napoca cu identificarea de tipare (structuri/sabloane) in distributia pe varste (chiar si pe gen) a populatiei in cartierele Clujului
- prezentarea modalitatilor de analiza, evidentierea rezultatelor cu ajutorul hartilor si - asa printre randuri - cum putem sa inducem in eroare 'cititorul' de harti utilizand date reale.

Sa revenim la Heat Map: e o analiza cartografica de determinare a sabloanelor in distributia unui fenomen, indica zonele geografice unde fenomenul analizat se manifesta mai pregnant. 

Daca analizam distributia simpla a populatiei in Cluj-Napoca - dupa cum e de asteptat, cartierul Manastur se evidentiaza ca lider.
distributie populatie Cluj
Atentie! Nu e o analiza a densitatii populatiei, ci doar a numarului efectiv de persoane domiciliind in respectivele zone. Nu am analizat si densitatea intrucat nu detinem o delimitare clara a cartierelor - insa suntem convinsi ca analiza ar converge catre rezultate si mai evidente in favoarea cartierului Manastur.

In cele ce urmeaza sa vedem cum arata analiza heat map vis-a-vis de numarul persoanelor varstnice (peste 65 de ani).
distributie varstnici in cluj-napoca
Sau a populatiei active:
distributie populatie activa cluj-napoca
Identificam practic acelasi tipar ca si in cazul distributiei populatiei - dar in fond e o greseala de analiza - destul de des intalnita - si am vrut sa subliniem acest lucru prezentand astfel rezultatele. Sigur ca Manasturul, Marastiul si Gheorgheniul, cartiere de blocuri, aglomerate - e de asteptat sa concentreze indici de marime mult mai ridicati decat cei corespunzatori celorlalte cartiere, indiferent de grupa de varsta in analiza (sau alte criterii, daca doriti). Acest lucru impiedica gasirea relatiilor intre distributia unui fenomen (si sa nu uitam, noi tocmai asta ne propusesem). Pentru a putea totusi compara frecventa aparitiei fenomenului in populatii cu marimi diferite e nevoie de Normalizare (metoda numerica de aducere a valorilor de analizat intr-un interval normalizat 0->1 sau procent) - in cazul de fata, e suficient sa refacem analiza utilizand nu numarul absolut de varstnici, respectiv persoane active - ci raportul dintre numarul absolut si populatia totala a zonei.

Rezultatele se modifica substantial. Iata distributia normalizata a varstnicilor in Cluj-Napoca:
varstnici normalizat cluj-napoca
Se observa usor - cartierele in care ponderea varstnicilor e mai ridicata sunt Gruia, zona Centrala, Andrei Muresanu si Gheorgheni. 

Pentru populatia activa - distributia normalizata arata in felul urmator:
distributie normalizata populatia activa cluj-napoca

 Concluzia pare a fi ca populatia activa e mai tentata de zonele de la periferie. In corelatie cu aceasta concluzie - iata analiza heat-map pentru copii sub 14 ani:
 
distributie normalizata copii cluj-napocaAnomalia din Vestul orasului - indicatia ca ponderea de copii este mai ridicata in Padurea Sf Ion si zona Polus Mall 😆 are o explicatie -  in analiza au fost introduse date si pentru zonele adiacente orasului - pentru cei neinitiati: in vestul Cluj-Napoca se afla satul Floresti, un pol al dezvoltarii metropolitane, cu o crestere demografica de peste 600% in ultimii 10 ani. 
Si iata si o curiozitate - analiza heat map pentru populatia feminina a municipiului Cluj-Napoca:
distributie normalizata populatie feminina Cluj-Napoca
Aminteam in prima parte a articolului ca vom incerca sa prezentam si modul in care hartile induc in eroare pe cei care le studiaza. In primul rand - harta poate fi rezultatul unei analize incorecte - vezi cazul distributiei populatie varstnice respectiv active, fara normalizare. In al doilea rand - omisiunea unei legende care sa expliciteze plaja de valori pentru care analiza heat map a generat zonele de manifestare mai pregnanta a fenomenului studiat. Spre exemplu in ultimele 3 harti (distributia normalizata a populatiei active, a copiilor, respectiv a populatiei feminine) desi fenomenul exista - e cat se poate de real - totusi diferentele sunt foarte mici, departe de ideea de segregare demografica.

Analizele in genul celor prezentate mai sus, stau la baza Geomarketing-ului, a identificarii zonelor cu publicul-tinta. Spre exemplu, avand datele de mai sus, un advertiser cu panouri publicitare va sti sa plaseze cu o rata de succes mai buna o reclama la detergenti sau la ustensile de bucatarie (Gradini Manastur, Centru Gheorgheni, Sopor), in timp ce un agent de vanzari door-to-door va avea succes mai ridicat in Gruia, Centru, Andrei Muresanu, Gheorgheni - totusi, daca bateti la usa si proprietarul se declara nemultumit de vizita, nu-i spuneti ca eu v-am trimis 😆 

 Pentru analiza s-au folosit:

- date INS
- limita intravilan propus din PUG Preliminar Cluj-Napoca
- limite aproximative cartiere cu denumirile oficiale preluate din diverse HCL Cluj-Napoca
- fundalul hartilor - o variatiune Stamen Toner

Comments powered by CComment

Prin apasarea butonului "Accept" va exprimati acordul utilizarii cookie-urilor in scopuri analitice sau publicitare.