La modul concret, am calculat azimutul si azimutul invers pentru fiecare segment din retelele stradale. Pentru obtinerea distributiei normalizate am luat in calcul si lungimea segmentelor. Rezultatul am hotarat sa-l reprezentam sub forma de 'rose-diagrams' (diagrame trandafir - suna excelent in romana, nu?) a caror 'petale' dau indicatii despre frecventa distributiei pe o anumita directie.
Rezultatele pentru Timisoara si Cluj-Napoca:
- Cluj-Napoca are reteaua stradala cea mai ordonata (desi la prima vedere n-ar parea; Clujul spre deosebire de Timisoara sau Satu Mare are putine zone cu grid-uri stradale perfect aliniate) - se poate spune ca in general, deplasarea se face preponderent pe 2 axe principale Est-Vest si Nordvest - Sudest
- Oradea si Timisoara - au o entropie foarte ridicata - fiind orase cu putine obstacole naturale care sa impuna modificari de directie strazilor (exceptand desigur Crisul Repede, respectiv Bega) ar fi suportat o dezvoltare pe griduri (caroiaje) stradale uniforme. Timisoara are griduri stradale dar au fost dispuse oarecum circular in jurul cetatii vechi, ceea ce a condus la dispersia orientarii strazilor.
- Satu Mare este singurul din cele analizate in care deplasarea nu se face preponderent pe directia Vest-Est ci pe Nordest-Sudvest. Alinierea pe directiile Nordest-Sudvest respectiv Nordvest-Sudest - favorizeaza accesul energiei solare (pentru mai multe detalii - vezi gridul Barcelonei, creat si pus in practica de renumitul urbanist Ildefons Cerda).
Pentru analiza am utilizat:
- software: GrassGIS, QGIS, Inkscape, OpenRose
- date geospatiale: hartile municipiilor Timisoara, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare (baza de date EGH)
Comments powered by CComment